Ce este airsoftul ?

Airsoftul este un joc sportiv în care jucătorii simulează un conflict sau efectuează anumite misiuni, cu ajutorul unor replici ale armelor reale ce lansează proiectile sferice non-metalice, utilizând echipamente specifice şi tactici militare reale.

La jocul de airsoft se folosesc bile din material plastic ca muniţie, având o masă între 0.20g şi 0.43g.

Pentru mulţi jucători airsoftul reprezintă mai mult decât un hobby este o dorinţă de aventură manifestată într-un joc ce nu cunoaşte limite în materie de arme airsoft şi scenarii cu tentă militară.

Airsoft-ul îi are originea la sfârşitul anilor ’50 în Asia de Est, în special Japonia, acolo unde armele de foc erau foarte dificil sau chiar imposibil de obţinut din cauza legilor locale, de aceea armele de airsoft au apărut ca alternativă legală a celor reale. Jocul este însă foarte popular în această zonă iar marii producători de echipamente vin tot din aceste ţări. Jocul s-a dezvoltat treptat la începutul anilor ’70 în America ca o alternativă la paintball şi la armele care foloseau vopsea pentru astfel de activităţi.

Replicile de airsoft sunt, de obicei, copii fidele ale modelelor de arme reale (AK, M4, MP7, Glock, etc.) de unde şi denumirea de ”replica de airsoft”. După sistemul de propulsie al proiectilelor, există 3 mari categorii de replicit de airsoft:

1. Replici cu propulsie electrica la care un motor electric pune in miscare un piston cu arc (AEG - Automatic Electric Gun);
2. Replici pe baza de gaz (CO2 sau alt tip de gaz comprimat);
3. Replici cu actionare manuala la care un pistol cu arc este tensionat manual de catre utilizator (spring).

Muniţia replicilor de airsoft este reprezentată de bile non-metalice din plastic ABS in general, dar mai pot fi şi din material biodegradabil, teflon, sticlă, cu vopsea, explozive, etc. Cele mai comun folosite bile de airsoft au diamentrul de 6 mm (ocazional de 8 mm) şi cântăresc între 0,12 g şi 0,43 g. Vitezele cu care circulă proiectilele pornesc de la 50-60 m/s (metri pe secundă – însemnând apx. 180 km/h) şi sunt limitate de regulamente, în general, până la 175-180 m/s (648 km/h), dar putem întâlni şi replici care depăşesc cu mult această viteză. Se foloseste în practică foarte des ca unitate de măsură pentru viteza proiectilului fps (feet per second), existând următoarea relaţie între cele două unităţi de măsură: 1 fps = 0.3048 m/s.

Distanţa de angajare stadard a replicilor de airsoft este între 40-70 m (există unii jucători care susţin că au atins ţinte şi la distanţe de apx 140 m). Spre comparaţie, o armă reală Ak47 are o distanţă maximă de angajare de 200-300 m pe foc automat. Pe lângă sistemul de propulsie, un rol foarte important în creşterea distanţei de angajare a proiectilelor de airsoft îl are camera de Hop-UP (High Operation Power UP). Camera de Hop UP conţine o perdeluţă de cauciuc care pătrunde în partea din spate a ţevii interioare a replicii şi agăţă proiectilele în timp ce sunt propulsate, conferindu-le un efect de rotaţie invers sensului de deplasare (backspin). Această rotaţie creează în timpul zborului proiectilului o zonă de presiune scăzută deasupra bile (efectul Magnus), contribuind la o portanţă mai mare a proiectilului (rază de acţiune mai mare) şi o precizie îmbunătăţită.

Similar armelor reale cu glonţ şi replicile airsoft dezvoltă o anumită putere (energie) la momentul ieşirii proiectilului din replică, putere măsurată în Jouli. În calculul puterii dezvoltate de replică se ţine cont de viteza de ieşire a proiectilului din replică şi de greutatea acestuia. În general, această putere pleacă de la 0.3 Jouli (la unele pistoale airsoft cu arc/spring) şi ajunge până la 3.5 Jouli (la unele replici airsoft de tip „sniper” sau pistoale cu propulsie bazată pe butelii CO2), dar există şi excepţii, unde energia poate depăşi această valoare. În funcţie de energia dezvoltate de replică această se încadrează într-o anumită clasă şi i se impune o anumită distanţă minimă de angajare (MED – minimum engagement distance) necesară protejării jucătorilor împotriva accidentărilor pe terenul de airsoft.

Airsoft-ul este un sport care se bazează în mare măsură pe onoare şi respect între jucători. Având în vedere că, în general, la impact nu rămân semne vizibile pe jucătorul lovit, desfăşurarea în bune condiţii a jocului depinde integral de abilitatea jucătorilor de a recunoaşte orice lovitură primită şi de a se declara ”morţi”. Prin urmare putem spune că airsoft-ul este un sport nobil, un sport al gentelman-ilor, un sport al oamenilor cu caracter.

Istoric vorbind, airsoft-ul îşi trage rădăcinile din Japonia anilor 70. În Japonia, deţinerea armelor de foc a fost interzisă anii 60,^[1] şi ca răspuns la aceste interdicţii japonezii au început să producă replicii non-metalice de colecţie, extrem de realiste, ale armelor de foc militare. Ulterior a fost introdus un sistem de propulsie asemănător cu cel folosit la pistoalele de tir. Aşa au apărut replicile perfecte, non-letale, ale armelor de foc reale. Mai apoi au devenit populare pe pieţele asiatice sub denumirea de arme ”soft-air” sau ”air-soft”. Replicile propulsate pe gaz au evoluat, spre mijlocul anilor 90, în modele electrice (AEG), mai ieftine, şi mai apoi au fost dezvoltate şi sistemele, din ce în ce mai performante, pentru acurateţea şi portanţa proiectilului.

Jocurile de airsoft variază foarte mult în scenariu şi modul de aplicare depinzând de locaţie, de numărul participanţilor şi de posibilitătile economice, dar în general variază de la jocuri mici tip skirmish, la simulări militare complexe până la reconstituiri istorice. La aceste evenimente jucătorii deseori asezonează replicile de airsoft cu echipament real şi tactici militare similare sau identice cu cele folosite de forţele armate.

Moduri de joc: CQB, WOODLAND, URBAN.

• CQB(Close Quarters Battle). Se joacă în interiorul clădirilor, cu replici a căror putere să fie limitată, deoarece se joacă la distanţe mici.
• Woodland necesită minim 20 participanţi; se joacă în spaţii deschise – păduri, munţi, câmpuri, dealuri – cu aplicarea strategiilor militare.
• Urban este un amestec de cqb cu woodland. Număr de participanţi mare; se joacă în interiorul şi exteriorul clădirilor.

Odată cu răspândirea internetului, popularitea airsoft-ului a cunoscut o creştere ”alarmanta”, atât în Europa, cât şi în America. Evenimente de anvergură majoră sunt organizate periodic în Europa (Berget) şi în Statele Unite (Irene), evenimente ce strâng la start mii de jucători de airsoft. Actualmente, airsoft-ul este practicat de sute de mii de jucători la nivel mondial şi cu siguranţă se va bucura de un viitor prosper.

Sursa acestui material este: https://ro.wikipedia.org/wiki/Airsoft